Să alergi necesită voință, disciplină dar mai ales energie. Energia o obținem din aer, apă și hrană, exact în această ordine, dar mai ales din somn și odihnă. Atunci când dormim și ne odihnim suntem exact ca o baterie care stă la încărcat. Organismul nostru este de o complexitate incredibilă și totuși funcționează după niște principii foarte simple. Somnul înseamnă refacere, încărcare de energie. Lipsa lui ne face să trăim pe datorie. Practic obligăm organismul „să ardă” ce-i mai bun din noi, pentru a folosi drept combustibil, ce n-am reușit să acumulăm atunci când trebuia să stăm la încărcat.
Eu n-am acordat niciodată atenție somnului. Am fost crescut cu mentalitatea că o să am timp de dormit pe lumea cealaltă. Înainte de a face sport la modul consecvent, obișnuiam să dorm 4-6 ore pe zi. Munceam de cele mai multe ori 12-16 ore pe zi și eram disperat că trebuie să-mi pierd timp prețios cu dormitul. În scurta perioadă pe care o dormeam reușeam aproape zilnic să mă trezesc leoarcă de transpirație, dimineața să am o stare de greață, mâinile îmi amorțeau de cum mă puneam în pat, mă trezeam cu dureri puternice de umeri, de foarte multe ori aveam gâtul înțepenit. Toate aste le „obțineam” în somn și era încă un motiv pentru care nu-mi plăcea să dorm. Nu realizam că de fapt corpul meu, pe timpul scurtei perioade în care-i ofeream un moment de odihnă, ducea o luptă să compenseze abuzul la care-l supuneam zi de zi. Îmi bloca circulația periferică pentru a se putea concentra cu refacerea organelor vitale, transpira în exces imediat ce adormeam pentru a elimina cât mai urgent toxinele din corp, folosea minerale din țesutul muscular (pe care nu-l prea utilizam) pentru a le folosi sistemul cerebral. Tubul meu digestiv muncea de zor toată noaptea să digere ce mâncam cu poftă seară de seară și dimineața îmi provoca senzația de greață pentru ca eu să nu fiu capabil să mănânc ca să-i dau un răgaz și lui să se odihnească. Și da, mereu aveam reflux și simțeam cum am „acid” la stomac. Dar, nu mă gândeam niciodată că toate astea se datorează lipsei de somn și neglijenței mele în a acorda atenție odihnei. Găseam mereu că de vină este viața stresantă, agricultorii că produc hrană slab calitativă, industria alimentară că ultraprocesează alimentele, politicienii că sunt corupți și incompetenți și-mi provoacă greață și stres, media că difuzează doar rahat, și orice scuză găseam era doar din curtea altcuiva și nu mi se datorau mie.
Alergarea în schimb m-a ordonat. Cum? Foarte simplu: dacă vrei să alergi două zile legate ai nevoie să dormi bine între ele. Altfel nu funcționezi. Așa ai energie să alergi. Și am început să acord atenție somnului și modului în care mă odihnesc. Mi-am dat seama că toate problemele mele se datorează deciziilor mele și că eu sunt responsabil de cum mă simt. Acum știu că dacă vreau să am o zi bună trebuie să o încep cu un somn odihnitor, de minim opt ore. Știu că în acest mod îmi reîncarc bateriile și ziua care vine va avea suficient „soare” indiferent de câți nori vor fi pe cer.